Tulcea - Coordonate geograficeTulcea.png

water.gif

Municipiul Tulcea este situat in Dobrogea de Nord, pe malul drept al bratului Tulcea, la jumatatea distantei dintre Ceatalul Chilia si Ceatalul Sf. Gheorghe, 8 km aval de prima bifurcatie a Dunarii, la 45 grade 11' latitudine nordica si 28 grade 48'longitudine estica. Este resedinta celui de-al patrulea judet ca marime din tara si include in teritoriul administrativ si localitatea Tudor Vladimirescu situata in fata orasului pe malul stâng al Dunarii. Întins pe sapte coline, orasul are o suprafata de 19 kmp.
Relieful municipiului este un promontoriu triasic al versantului nord-dobrogean, delimitat la nord de Dunare, la est de Colnicul Hora, la vest de lacul Somova iar la sud de o linie ce coincide cu cumpana dintre vaile torentiale care se îndreapta catre Dunare, brazdând orasul si vaile orientate catre sud.
Orasul Tulcea este situat pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân.

tulcea.jpg

Istoric


Cea mai veche mentiune o datoram consulului Andrei Taranowski, care, in jurnalul sau de calatorie catre Constantinopol din 1570, scria ca : " De la Chilia am navigat in sus pe Dunare ... si am ajuns la un oresel cu numele de Tulcea". In 1582, negustorul englez John Newberie ne lasa si el informatia ca a ajuns la un targ " ... caruia i se spune Tulcea". La 1595 Tulcea este consemnata si in harta lui Paulo Giorgici, iar marele carturar si calator turc Evlia Celebi ( sec. XVII) e cel ce vorbeste despre Tulcea ca fiind un oras cu 600 de case locuite de valahi. Incepand cu sec. XVIII Tulcea este tot mai des mentionata in documentele si planurile cartografice.
Pe vremea lui Mircea cel Batrân, Tulcea, împreuna cu toata Dobrogea, facea parte din Tara Româneasca. Dupa moartea domnitorului si alti voievozi români (Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara) se vor interesa de aceasta zona pentru rolul sau strategic. Apoi, vreme de aproape 5 secole orasul s-a aflat sub ocupatia imperiului turc. Din aceasta perioada va fi cunoscut sub numele de Tulcea, denumire întâlnita prima data în anul 1595 pe o harta întocmita de genovezul Paolo Giorgici. Asupra semnificatiei numelui sau se mai poarta si azi discutii. Cuvântul Tulcea ar proveni dupa unele ipoteze de la "tul"(olana, caramida) si "cea" (pamânt), adica denumirea data în acele timpuri dupa îndeletnicirile locuitorilor care împânzisera dealurile cu caramidarii necesare oraselor mereu distruse.
Nicolae Iorga crede însa ca "tul" ar fi de fapt numele unui bey local la care s-a adaugat terminatia "cea" precum si în alte cazuri: Casimcea, Hazamcea, etc..

Razboiul de Independenta ruso-româno-turc va aduce eliberarea orasului Tulcea de sub ocupatie turceasca. La data de 14 noiembrie 1878, Tulcea devine capitala judetului cu acelasi nume, fiind cel mai important oras al Dobrogei.


În decursul timpului, în special în perioada dintre cele doua razboaie mondiale si în prezent din 1970 pâna în anul 2000, municipiul Tulcea a cunoscut o dezvoltare economico-sociala continua, fiind al doilea oras ca importanta din Dobrogea.

De unde „Tul-cea”?

După romani, bizantini şi alte neamuri, vine şi rândul turcilor să ne stăpânească. Din 1420 până în 1878, deci 400 de ani şi mai bine de stăpânire turcească. După atât de mulţi ani, era şi firesc să rămânem cu ceva de la turci.

Dincolo de geamie şi alte clădiri falnice, de războaie, dar şi de personalităţi, de halva şi baclava, tulcenii au rămas cu numeleTul-cea.

Ce înseamnă „Tul-cea” am vrea şi noi să ştim sigur, pentru că încă nu s-au pus de acord cercetătorii în materie. Cert e că turcii ne-au botezat, dacă ne luăm după terminaţia „-cea”, prezentă şi la alte denumiri precum Isaccea, Corugea, Casimcea şi altele. Unii spun că „tulcea” vine de la turcescul „tukla”= ţiglă, cărămidă (deci localitatea cu case din ţiglă) sau „tuglagi” (citit „tulagi”) = loc unde se fac cărămizi; alţii traduc „tul” = deal (din indoeuropeană sau celtă), iar alţii ne trimit la turcescul „doulgi” = adunătură, probabil de neamuri, de etnii.


OBIECTIVELE TURISTICE SI CULTURALE IN ORAS


Casa Avramidi -A fost construita la sfârsitul sec. XIX de industriasul Alexe Avramidi. A fost, începând cu anul 1950, primul sediu al Muzeului “Delta Dunarii”; a adapostit pentru o vreme, începând din acelasi an, birourile Inspectoratului Scolar.
A adapostit Muzeul de Stiintele Naturii "Delta Dunarii" (Str. Progresului nr. 14) - cunoscut si ca muzeu al Deltei Dunarii, ce prezenta cele mai importante specii de flora si fauna caracteristice principalului ecosistem din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
casa_avramidi_-_muzeu_delta_dunarii.jpg 4._casa_avramidi.jpg 4.casa_avramidi_pz.jpg
Muzeul de Istorie si Arheologie (Parcul Monumentul Independentei, Str. Gloriei) - aflat pe una din colinele orasului Tulcea. Denumirea parcului este data de Monumentul Independentei ridicat în cinstea eroilor cazuti în Razboiul de Independenta. Prin materialele expuse, muzeul face o incursiune din antichitate si pâna în epoca medievala a istoriei Dobrogei de Nord expunând un bogat patrimoniu arheologic - aproape 90.000 de piese arheologice, numismatice si epigrafice, fiind organizat pe colectii: ceramica, bronzuri, piese sculpturale si epigrafice, podoabe, obiecte paleocrestine si crestine, numismatica.
Monumentul mai sus mentionat a fost fondat in 1899, iar obeliscul a fost
realizat din granit de Bavenno (22 m înaltime) intr-un atelier de pietrarie din Milano si statuile din bronz (Dorobantul si Vulturul - 5 m înaltime) au fost turnate intr-un atelier din Venetia.

Vechea fortăreaţă getică, ale cărei ruine le vizităm când mergem la Monument, începe să fie locuită cu 500-600 de ani înainte de Hristos. Despre geţii de pe la noi ştim că erau buni prieteni cu grecii, cu care făceau comerţ şi că au fost primii dintre strămoşii noştri cuceriţi de romani, în anul 46. De ce ne bucuram de atâta „atenţie”? Pentru popoarele migratoare, nimic mai mult decât că ne aflam în drumul lor – via gentium. Pentru ceilalţi - interese strategice şi economice. Cine deţinea Tulcea, controla navigaţia şi comerţul pe gurile Dunării.


monument_tulcea.jpg monument_tulcea1.jpg

Pe colnicul Hora, cunoscut si sub denumirea de "Dealul Monumentului", se poate admira Monumentul Independentei, ridicat în cinstea luptatorilor din Razboiul de Independenta în urma caruia Dobrogea a fost anexata României.
Piatra fundamentala a fost pusa în anul 1879 de catre Carol I. Monumentul a fost terminat în anul 1899 si a fost inaugurat, în prezenta aceluiasi Carol I, în anul 1904. A fost realizat de sculptorii George Vasilescu si Constantin Balacescu. În timpul Primului Razboi Mondial a fost aruncat în aer; va fi refacut de municipalitate în anul 1935, fara cele doua piese sculpturale (dorobantul si acvila - din lipsa fondurilor), prin grija arhitectului G. T. Ionescu. În anul 1977 monumentul a fost refacut, în totalitate, în forma initiala din 1899; arhitect Cristea Grosu.

monumentul_independentei.jpg

Geamia Azizyie a fost construita în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, caruia îi este dedicata si de la care îi provine numele. De la început pe lânga geamie a functionat o scoala turceasca, care îsi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independentei, nr. 4, existent si astazi. Minaretul geamiei vizibil în zilele noastre dateaza din anul 1897, când a fost reconstruit din fonduri puse la dispozitie de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice.
Geamia care e azi la intersecţia străzilor Independenţei cu 14 Noiembrie e numită Azizzie, după numele sultanului Abdul Aziz, în timpul căruia a fost construită. Încă de la început, pe lângă geamie a funcţionat (şi cred că mai funcţionează) o şcoală turcească (medrese), în clădirea de mai jos de geamie. Iar în clădirea din curtea geamiei au funcţionat Cadiatul (judecătoria religioasă) şi Muftiatul (un fel de Episcopie).
Moscheea_Azizyie.jpg
Muzeul de Etnografie si Arta Populara (Str. 9 Mai nr. 4) - pe parcursul anului, muzeul adaposteste numeroase expozitii temporare de creatie si obiceiuri populare traditionale specifice Dobrogei si întregii tari detinând un numar de aproximativ 6.400 de piese împartite in colectia de etnografie (unelte agricole si pentru cresterea animalelor, de pescuit, colectie de piese de arama, etc.) si colectia de arta populara (tesaturi de uz casnic si decorativ, piese de port si podoabe, etc). Muzeul gestioneaza si Casa Memoriala a scriitorului dobrogean Panait Cerna, Casa Panaghia din Babadag - o frumoasa expozitie de arta orientala si Muzeul Satului Dobrogean de la Enisala - o gospodarie taraneasca conservata "in situl". Acest ansamblu cuprinde casa si câteva din anexele tipice pentru o gospodarie din aceasta zona: grajdul pentru animale, sopronul, bucataria si cuptorul de vara, porumbarul, fântâna.
Cladirea fostei Banci Nationale a României a fost construita între anii 1924-1928 pe terenul cedat de Primaria Tulcea în schimbul imobilului din str. Regina Elisabeta, nr. 148, primul sediu al BNR în Tulcea, construit în 1894. Între 1928-1999 a fost sediul BNR, filiala Tulcea; din 1930 în cladire a functionat si Casa de împrumut pe gaj a Agricultorilor din judetul Tulcea.
Muzeul_de_Etnografie_si_Arta_Populara.jpg
Muzeul de Arta Tulcea (Str. Grigore Antipa nr. 2) - situat în apropierea falezei Dunarii, muzeul adaposteste colectii de arta, gravura si sculptura contemporana si se mândreste cu o exceptionala colectie de avangarda interbelica semnate de câtre artisti romani ca: Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar Han, Victor Brauner - cea mai importanta colectie de pictura din tara.
Palatul_Paşei_de_Tulcea_-_Muzeul_de_Arta.jpg

coloane.jpgBazarul turcesc
La parterul bazarului, străjuit spre stradă de coloane (72 la număr) se îngrămădeau prăvălioare de toate tipurile şi naţiile: „La doi cocoşi de aur”, „La doi lei”, „La Ardeleanul”, „La Costică”, „La Moş Iancu”, „Creditul nostru”, etc. Era o forfotă şi un du-te - vino continuu, pentru că tot aici veneau şi ţăranii să vândă legume şi fructe, sobarii, bragagiii, femeile cu coşu’ de seminţe, cei care îşi căutau de lucru, cei care lustruiau pantofii şi mulţi, mulţi alţii. Trebuie să fi fost un spectacol tare interesant.
Piata Civica (construita intre anii 1970-1972 ) e o piata larga, frumoasa, pardosita cu placi de marmura, cu fântâni arteziene, fiind un loc de recreere pentru localnici si oaspeti. In centrul ei se afla statuia lui Mircea cel Batrân, opera a sculptorului tulcean Ion Jalea. Prezentarea lui in forma statica exprima ideea venirii domnului in armura de cavaler-ostean pentru a se opri aici, pe pamânt dobrogean. Monumentul realizat in bronz a fost inaugurat in 1973.
tulcea_piata_civica.jpgtulcea_piata_civica1.jpg

th_BEAUTIFULREFLECTINGSCENE.gif

4184Swan.gif







































Johann Strauss Ii - Blue Danube Waltz